Beate Zschäpe, cu presupuse origini românești, judecată într-un proces neonazist din Germania pentru participarea la 10 crime. „Sunt cea pe care o căutați”

Beate Zschäpe, cu un tată cel mai probabil român, dar care refuză să o recunoască drept fiică, este judecată începând de luni pentru participarea sa la crime rasiste, în cadrul unuia dintre cele mai mari procese de acest tip de după război din Germania, relatează AFP.

O femeie brunetă, cu trăsături tinerești și cu ochelari se prezintă la 8 noiembrie 2011 la comisariatul din orașul Zwickau, în fosta Germanie de Est. „Sunt cea pe care o căutați”, afirmă ea pur și simplu.

Beate Zschäpe, care în prezent are 38 de ani, pune capăt astfel celor aproape 14 ani de viață clandestină, în timpul căreia, împreună cu doi acoliți neonaziști, a participat la zece crime. Printre victime se numără opt turci sau germani de origine turcă, potrivit actului de acuzare, care menționează și două atentate împotriva comunităților străine și 15 spargeri de bănci.

Cu patru zile înainte, cei doi complici ai săi, Uwe Mundlos și Uwe Böhnhardt, s-au sinucis, marcând sfârșitul grupului lor neonazist, Clandestinitate național-socialistă (NSU).

Încarcerată, ea păstrează tăcerea de atunci, iar unul dintre avocații săi, a anunțat că aceasta nu se va exprima în privința faptelor care îi sunt imputate la proces. „Toată Germania îi cunoaște nimele dar nimeni nu știe cine este”, a rezumat cotidianul Die Welt.

Supranumită, cu o conotație negativă puternică, „logodnica nazistă” de presa populară, Beate Zschäpe riscă o lungă detenție.

Timp de mai mulți ani, această femeie originară din fosta RDG a jucat rolul vecinei politicoase, fiind considerată drept un „suflet bun”, foarte departe de imaginea unei militante neonaziste, nostalgică după al Treilea Reich.

„Era un fel de soră mai mare (…) o inimă mare”, a povestit vecina sa Heike K., la televiziune. O prietenă pe care a mințit-o însă ani la rând, spunându-și Lisa.

Parchetul federal consideră că ea a jucat „un rol dominant” în trio, asigurând „legătura emoțională” între ei. Formând mai întâi un cuplu cu Uwe Mundlos, ea începe apoi o legătură cu Uwe Böhnhardt.

Ea administrează banii proveniți din spargeri, gătește și se ocupă de cele două pisici ale sale, Lilly și Heidi. Ea organizează închirierea unor apartamente în care se ascund cei trei, între care ultimul se afla pe strada Primăverii din Zwickau.

La 4 noiembrie 2011, ea îi va da foc, după sinuciderea celor doi Uwe. Anterior, ea are grijă să își lase cele două pisici la o vecină.

Ea își petrece toate verile în camping pe o insulă germană din Marea Baltică. Imaginile realizate pentru un documentar în 2011 o arată pe Beate Zschäpe, care trăiește totuși în clandestininate, participând la un curs de aerobic în mijlocul turiștilor în costum de baie.

Nimeni nu pare să fi auzit-o rostind declarații rasiste. Adolescentă în fosta RDG, care suferă din plin șocul economic al Reunificării, ea intră la vârsta de 20 de ani în mediile neonaziste.

Beate Zschäpe face cunoștință cu Mundlos și Böhnhardt la începutul anilor ’90 într-un centru de petrecere a timpului liber pentru tineri. Având pregătire în horticultură, ea alternează locuri de muncă de scurtă durată cu perioade lungi de șomaj și participă la defilările extremei drepte. Foarte repede, cei trei se radicalizează și se înarmează.

Viața sa basculează în 1998 când, reperați de serviciile de informații interne, ei trec în clandestinitate. Tânăra femeie rupe orice legătură cu apropiații săi.

Ea a avut o copilărie haotică. Mama sa, Annerose Apel, a născut-o pe Beate făsă să știe că este însărcinată. Tatăl ei este cel mai probabil un român, care a refuzat permanent să recunoască această paternitate.

În primii trei ani de viață, copilul își va schimba de trei ori numele, sfârșind prin a-l prelua pe cel al celui de-al doilea soț al mamei sale.

Când s-a predat poliției, mama și bunica ei nu o mai văzuseră de un deceniu. Familia sa, le-a spus ea anchetatorilor, este formată din Uwe Mundlos și Uwe Böhnhardt.